”Romeo și Julieta” ~ Ballet Art
  • ro
  • en

”Romeo și Julieta”

”Romeo și Julieta”

Știați că ideea creării unui spectacol de balet pe baza cunoscutei tragedii ”Romeo și Julieta”, de William Shakespeare, i-a fost sugerată lui Prokofiev de către conducătorul artistic al teatrului Kirov din Sankt Petersburg?

Pasionat de subiect, compozitorul începe lucrul asupra noii sale capodopere, pe care o  termină destul de repede. În 1936, partitura baletului este prezentată Consiliului artistic al Teatrului Bolshoy din Moscova, care a respins-o din cauza “caracterului ne dansant” al muzicii. Acest fapt nu a servit drept un impediment în prezentarea baletului în fața publicului, ceea ce s-a realizat cu doi ani mai târziu în orașul ceh Brno, după care a urmat şi mult așteptata premieră în patria sa, Rusia.

Dar care este povestea pe care este construit întreg spectacolul de balet?   Vă invităm să o aflați din cartea scrisă,  special pentru voi, de Iolanda Petrescu, prim balerină a Teatrului Național de Operetă și Musical ”Ion Dacian” și mentorul elevelor Academiei de Dans Ballet Art.

Așa de mult timp trecuse de când familiile Montague și Capulet își declaraseră război, că nici cei mai vârstnici locuitori ai Veronei nu-și mai aminteau de la ce li se trăsese. Se spune că, de câte ori membri ai familiilor rivale se întâlneau chiar și întâmplător pe stradă, de atâtea ori se ajungea la duel. Nici nu le mai trebuia un motiv de sfadă.

În zorii zilei, când nici cocoșii n-apucaseră să dea deșteptarea, Romeo Montague rătăcea pe străduțele înguste ale micului oraș italian. Oamenii nu deschiseseră încă obloanele, iar la geamuri nu pâlpâia niciun opaiț, semn că toți profitau de ultimele ore de somn.

Tânărul mergea apatic și nici el nu știa încotro se îndrepta, căci gândul îi era departe, la fata pe care-o iubea fără speranță. Se-ntreba când va veni ziua în care dragostea să-i fie împărtășită. Când va veni ziua când va primi răvașe parfumate pe care să le deschidă cu inima bubuindu-i in piept?

Tot hoinărind, trece pe lângă un han. Judecând după muzică și chiuituri, chefliii încă mai petreceau. Uşa se trânteşte la perete şi-apare Tybalt Capulet. Nici una, nici două, săbiile sar din teacă și scânteiază în primele raze ale dimineții. De nicăieri, apar prietenii ambilor combatanţi. Într-o clipită, întregul oraş este trezit în zgomot de muschete. Ce hărmălaie!

Deja nu se mai poate! Este de nepermis ca toți locuitorii să aibă de suferit de pe urma rivalităților celor două familii! Ducele Veronei însuşi intervine şi-i amenință pe dueliști că, dacă vor mai fi prinşi luptându-se, vor fi aspru pedepsiţi.

În tot acest timp, Julieta Capulet dormea în patul ei din lemn de nuc sculptat și baldachin din bronz venețian. Abia împlinise 15 ani, dar vestea frumuseții ei se dusese în patru zări. Fusese promisă de soție unui tânăr aristocrat, pe nume Paris, iar vestea viitoarei logodne urma să fie dată printr-un bal mascat.

Toţi nobilii Veronei au fost invitaţi, cu excepţia familiei Montague, așa cum era de așteptat.

Doar că, din întâmplare, așa cum numai în filme și-n viață se întâmplă, apare şi Romeo. O zăreşte pe Julieta şi i se pare că timpul se opreşte-n loc. I se păru cea mai frumoasă făptură pe care i-a fost dat s-o vadă vreodată. Dar nici el nu trece neobservat și-i cade cu tronc Julietei care, în noaptea care-a urmat, nu s-a odihnit o clipită cu gândul la străinul cu ochi verzi care n-o scăpase din priviri la petrecere.

Noaptea, Romeo se furișează la balconul acesteia și-și declară sentimentele. Șovăielnică la început, Julieta nu mai poate răbda și-și declară și ea sentimentele.

Azi așa, mâine așa. Nu trecea noapte fără ca cei doi să se întâlnească. Deja se făcu o lună de la prima întâlnire, iar Romeo îndrăzneşte s-o ceară de nevastă. Luată prin surprindere, are nevoie de un răgaz de gândire.

A doua zi, hotărârea fusese luată. Julieta îi trimite o scrisoare prin intermediul guvernantei, prin care acceptă să-i devină soție. Cum familiile lor n-ar fi acceptat în ruptul capului o asemenea uniune, cei doi se văd nevoiți să se căsătorească în secret, în chilia unui călugăr.

E vremea carnavalului, iar străzile Veronei sunt pline de tineri purtând măşti, care mai de care mai preţioase. Întâmplarea face ca Romeo să se întâlnească din nou cu Tybalt şi să se provoace reciproc la luptă, ignorând cu desăvârșire interdicția ducelui. Dar, vai, în încăierare, cel mai bun prieten al lui Romeo, Mercutio, este ucis. Turbat de furie, Romeo își răzbună prietenul şi-l omoară la rândul lui pe Tybalt. Este nevoit să părăsească Verona rapid, dar nu înainte de a-şi lua rămas bun de la frumoasa lui soţie.

În aceeaşi zi, Julieta este anunţată de mama ei că data nunţii cu Paris fusese stabilită. Fata izbucneşte în plâns şi-şi roagă părinţii să nu îngăduie căsătoria ei cu un tânăr pe care nu-l iubea. În zadar! Hotărârea fusese luată.

Julieta nu-şi acceptă soarta şi merge să-i ceară ajutorul călugărului care o căsătorise cu Romeo. Acesta îi prepară o poţiune magică care o va cufunda pe fată într-un somn adânc şi-i va face pe toţi ceilalţi s-o creadă moartă.

Ajunsă acasă, bea poţiunea şi pică lată numaidecât. A doua zi dimineaţa, familia o găsește inconștientă și se pregăteşte de înmormântare.

Vestea că iubita lui Julieta a murit, cade ca un trăsnet asupra lui Romeo, care n-apucase să afle de planul fetei. Sfâşiat de suferinţă, se strecoară în cripta în care aceasta fusese depusă pentru a o mai vedea o ultimă dată. Își dă seama că, fără cea care de scurt timp îi devenise nevastă, viața lui nu mai are sens şi se sinucide. La scurt timp, Julieta se trezeşte din efectul poțiunii şi-l descoperă pe Romeo zăcând mort lângă ea. Nu-i vine să-și creadă ochilor. Nu-i vine să creadă că, planul care ar fi trebuit să-i aducă împreună a dat greș și, mai mult, i-a luat viața lui Romeo. Cuprinsă de durere, Julieta se înjunghie în piept cu pumnalul iubitului.

Întreaga Veronă este în doliu. După ce atâtea destine tinere fuseseră curmate din pricina unei vechi dușmănii, cele două familii cad, într-un final, la pace.

Ballet Art 8 Noiembrie 2016

Conectează-te cu noi